vineri, 10 iunie 2016

Demolarea Fântânii Filaret



Plan de situație realizat de arhitectul Orăscu în 1851

În iulie 1861 primarul capitalei, Carol Kuchnowsky, supune atenției membrilor consiliului comunal (Cezar Bolliac, Dimitrie Berindey, Iacob I. Melic) pericolul la care se expunea publicul, mai ales cei care culegeau viile din zona Filaret, din cauza fântânii ruinate.


Grădinarul elvețian Louis Leyvraz (1820-1892), care locuia în apropiere de Podul Șerban Vodă, solicită în decembrie 1861 amenajarea, pe o porțiune a Câmpiei Filaret, a unei plantații pentru grădina Sf. Gheorghe de care se îngrijea.



Proprietatea Leyvraz

Anul următor primăria hotărăște amenajarea unei piețe publice în „livada Filaretului în josul Mitropoliei”. Vecinii lui Leyvraz și primăria condamnă închiderea cu uluci a unei zone pentru cultivarea plantelor sale, dispunând neîngrădirea locului public. Se permite creșterea de flori și legume.

Primăria interzice și construirea de case, dar constată câțiva proprietari în zonă: D. Bero tatăl (1860), în strada Telegrafu, nu respectase regulamentul; Dimitrie Brătianu (1860) și Costache Bosianu, care primiseră bilete de voie și respectaseră retragerea de patru palme de la stradă.

În martie 1863 antreprenorul D. Petre semnează contractul de demolare a fântânii ruinate.



Sursa informații și documente: A.N.D.M.B., fond P.M.B. Tehnic, dosar 31/1861

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu