Asociația Istoria Artei
și Muzeul Național Tehnic „Prof. ing. Dimitrie Leonida” organizează sâmbătă, 8 octombrie, începând cu ora 11:00, la sediul din Parcul Carol I
(intrarea dinspre str. 11 iunie și Fântâna Zodiac) conferința publică „De la Câmpia Filaretului la Parcul Carol I”,
susținută de istoric de artă dr. Oana Marinache. În 2016 ne-am propus să marcăm
un eveniment cultural cu profunde implicații istorice și să omagiem astfel contribuția
familiei regale la dezvoltarea României: organizarea „Expoziției Generale
Române” și amenajarea Parcului Carol I în Câmpia Filaretului.
Penultima conferință
din cadrul proiectului „Parcul Carol I -
110 ani” inițiat de Asociația Istoria Artei ne prilejuiește o trecere în
revistă a albumelor fotografice realizate de Al. Zaharia în perioada 1905-1906.
Astfel sunt prezentate etapele pregătitoare ale amenajărilor peisagistice și
evoluția construcțiilor, un bun prilej de a analiza arhitectura, elementele
decorative și stilistice care au caracterizat principalele pavilioane.
„Parcul Carol. El n'are
fiinţă decât din 1906, anul vestit al Marii Expoziţii. Sunt destui dintre noi
cari pot încă vedea cu ochii minţii malul neregulat pe care păşteau bivoli,
câmpia cu gropi şi cu băltoace, plopii argintii de pe şoseaua 11 Iunie şi din
jurul Fântânii cantacuzineşti, zarea de vii de pe dealuri. Din tot acest loc
părăsit râvna şi gustul doctorului Istrati au făcut numai în câteva luni
minunea care se vede. E ca o lecţie de ceeace se poate ajunge, cu aceeaş
stăruinţă şi pricepere, într'o vreme când Bucureştiul, crescut peste orice
aşteptări, are nevoie nu numai ca de o podoabă, dar ca de mari plămâni verzi de
împrospătare a aerului îmbâcsit pe care îl răsuflă, de tot mai multe asemenea
parcuri şi grădini.” (Friedrich Rebhuhn, directorul Casei Grădinilor Publice,
1932)
Din punctul de vedere
al istoriei arhitecturii, 1906 marchează începuturile promovării stilului
național/neoromânesc în spațiul public și afirmarea unor studenți ai
arhitectului Ion Mincu, care au pus în aplicare idealurile sale. Arhitecții
Burcuș și Ștefănescu au proiectat marea majoritate a pavilioanelor durabile,
dedicate ministerelor și instituțiilor publice; antreprenori: arhitecții Remus
Iliescu, Leopold Schindl, Scarlat Petculescu, Leonida Negrescu, ing. Atanasie
Bolintineanu, Gratzoschi și Elie Radu. Pavilioanele private, temporare, multe
dintre ele din lemn, au avut proprii creatori/antreprenori: Alexander Clavel,
Daniel Renard, Grigore și Arta Cerkez etc.
Proiect realizat cu
sprijinul financiar al ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București, în
cadrul Programului cultural București - Orașul in-vizibil
Invitată specială: director Laura Albani
